My new life in U.K.

In principiu am ajuns la zi cu ce am facut aici ))

Deci nu am facut nimic… ))))))))))))))))

Pana mai fac ceva… pun o poza cu ce vad eu dimineata cand ma trezesc ….

HAPPY DAYS

Cand dormeam eu mai bine, intr-o sambata dimineata, acum vreo 3 saptamani, ma trezesc cu fluieraturi… Buimac fiind, am injurat printre dinti obiceiul cu Capra, ursul, tziganul, drecu sa mai stie, mielul.. si m-am urnit din pat, sa vad ce naiba se intampla… Era o parada anuala, ce se tine aici, cu nu stiu ce si despre ce, dar am ceva poze, unele facute de pe geam, altele,  dupa ce am vazut capatzana lu’ Ray ) de sub geam….. Dupa o juma de ora, cand s-a terminat,  am mai incercat sa dorm dar ciuciu… bucuria, ca nu era capra si erau masini si chestii normale ))))) ,    nu m-au lasat sa mai dorm.

Ray a fost invitat la un seminar in Londra si s-a gandit cu ocazia asta sa ne ia si pe noi sa vedem ceva din Londra. Bineinteles ca nu am vazut mai nimic decat oameni ce vorbeau de Internet Marketing & stuff. Nu am apucat sa vizitam nimic dar totusi am stat o zi in Londra . Oras ce la prima vedere nu mi-a placut. Prea aglomerat, fetze ce semanau foarte bine cu cele din Bucuresti… Oamenii de pe strada pareau tristi, urati si grabiti )… Aici unde stau, in Altrincham zona a Manchester-ului,  e un fel de Sibiu, un oras linistit… cu oameni veseli… In fine ) Am facut cateva fotografii din pacate multe din masina:

Dupa ce am trecut pe langa  Silverstone (pfuuu. cat de mult mi-as fi dorit sa mergem si la circuit) am facut o pauza de poze si de…

Ray & Sergiu

Am ajuns intr-un final si la hotelul unde se tinea seminarul …

Hotelu'

Tibi

Prin pauze…

Sergiu Ray Tibi

Ray & Tibi

Dupa ce m-am mai adaptat cu lucrurile pe aici am plecat cu Ray (proprietarul casei in care stau si cel cu care am inceput sa lucrez) nu mai stiu unde ) dar am ajuns la The Trafford Centre, un mall mai mare… iata si niste poze:

Bucuros ca s-a intors Tibi si mai am si eu cu cine vorbi am zis sa mergem pana la Dunham Massey Park. Un parc pe care el mi-l laudase cu mult inainte sa ajung eu aici…

Dunham Massey Park

Mare gresala… Am mers pe jos cred ca 2 ore pana acolo si cand am ajuns a inceput ploaia. Noi stam la vreo 4 km de parc si am ajuns varza. Nu mai aveam chef de niciun parc de nici o veverita sau de alte animale de pe acolo tot ce vroiam era sa stau jos. Atunci mi-am dat seama care era diferenta intre un om care are masina si unu care nu are. Tibi era in culmea fericirii cand vedea caprioarele, mie imi venea sa il strang de gat. In fine, a trecut ploaia, m-am odihnit si uscat si eu, am facut ceva poze si am pornit pe lungul drum spre casa.

A doua zi m-am trezit putin speriat, nu stiam unde naiba sunt… Dupa cateva momente mi-am revenit…

Ce fac acum? ma gandeam… Clar imi e foame, deci sa mergem la cumparaturi. Am gasit destul de repede supermarketul Tesco, de care imi spusese Tibi inainte sa plece, am cumparat ceva ieftin si la oferta bineinteles am revenit acasa mi-am facut plinul si am plecat la plimbare. Cam acelasi lucru l-am facut si urmatoarea zi. Nu am descoperit foarte multe, imi era destul de frica sa nu ma pierd daca ma indepartez prea mult de casa ).

La un momentdat am gasit un parc, mi-am facut niste poze de unu singur.

In parc

(sper ca nu m-a vazut nimeni cum topaiam dute-vino pe acolo incercand sa asez aparatul pe un trepied improvizat si foarte instabil si apoi sa imi iau postura de om fericit)

Topaind

Au trecut mai repede decat ma asteptam cele doua zile. Poate mi-au prins chiar bine.

Cand am ajuns am intampinat prima problema. Cum ajung de la Luton de langa Londra pana la Manchester?

Dupa ce am intrebat vreo trei persoane in aeroport am ajuns la concluzia ca voi ajunge greu si scump. Am fost directionat diferit de fiecare  si am luat decizia sa merg la Milton Keynes cu autobuzul si de acolo sa iau trenul pana la Manchester. Era cea mai scumpa dintre optiuni dar cea mai usoara pentru mine. Drumul cu autobuzul pana la Milton Keynes a costat cam 7 lire. De acolo trenul pana la Manchester a fost undeva la 50 de lire. Daca alegeam alta varianta ajungeam la jumatate pretul doar ca parcurgeam aceeasi distanta cu vreo 3 ore mai mult. De la Milton Keynes am luat un tren rapid ce merge probabil cu peste 200 km/h de aceea si pretul mare.

Am ajuns cu bine intr-un final la Manchester, de unde am fost preluat de un prieten, si am mers la casa unde stau si acum.

Saxonholm

Mi-am gasit camera curata, si dotata cu tot ce aveam nevoie de inceput. Obosit dupa drum am incheiat ziua destul de repede destul de suparat pentru ca Tibi prietenul meu de aici trebuia sa plece pentru 2 zile in Leeds. Deci ma asteptau 2 zile de singuratate…

A trecut aproape o luna de cand am ajuns aici…

Unii dintre voi sunt curiosi sa afle cum ma simt aici si ce fac, si de aceea am facut aceasta pagina.